Revista “Nature” despre sclavia ce-i aşteaptă pe români

Săptămânalul britanic „Nature” este cea mai prestigioasă revistă științifică interdisciplinară, câştigându-şi de-a lungul a 144 de ani de activitate un loc preeminent în ştiinţa şi cercetarea mondială. „Nature” nu este doar moştenitoarea unei formidabile tradiţii de valoare şi rigoare ştiinţifică, ci continuă şi azi să domine peisajul cercetării ştiinţifice, fiind cea mai citată sursă bibliografică şi una din puţinele reviste academice care publică cercetări originale de vârf în foarte varii domenii. Toate acestea o ridică la rangul de instituţie de referinţă pentru comunitatea ştiinţifică, nu doar în domenii de strictă specialitate, ci şi într-un orizont interdisciplinar şi, ceea ce este cu totul remarcabil, îi conferă o uriaşă autoritate intelectuală şi deontologică, „Nature” fiind un reper moral şi instituţional pentru cercetarea ştiinţifică mondială.

Azi 21 august apare în „Nature” un articol intitulat „Cercetarea românească în cădere liberă” (Nature 500, 388–389). În esenţă, articolul arată că dacă la un moment dat „reformele din cercetarea românească, dominată de clientelism, au fost solide, în special atunci când în 2011, subvențiile guvernamentale au fost pentru prima dată alocate exclusiv pe bază de performanță”, ulterior, „un nou guvern a redus finanțarea cercetării și a destructurat reformele, eliminând regulile menite să stabilească o meritocrație.”

Poate că pentru publicul larg problema cercetării ştiinţifice şi a educaţiei poate părea un moft, sau eventual o cauză secundară, altele fiind nevoile şi necazurile: ce punem pe masă la copilaşi, cum ne încălzim la iarnă.

Constrângerile stringente legate de supravieţuire nu trebuie să ne facă însă orbi la catastrofele prezente, care compromit viitorul pe multe generaţii. Dacă românii părăsesc ţara cu milioanele în disperată căutare a unei pâini, dacă acolo unde ajung îşi asumă muncile cele mai grele şi mizerabile pentru o plată de nimic în condiţii de sclavie pe care nimeni în Europa nu le-ar accepta, este şi pentru că nu ştiu face nimic altceva, decât, femeile să cureţe bătrânii neputincioşi, iar bărbaţii să trudească cu cârca pe şantiere: educaţia din ţara lor nu i-a pregătit pentru nimic modern, calificat, competitiv. Or, pentru asta, responsabil este, în mult mai mare măsură decât cred oamenii, şi dezastrul din cercetare şi educaţie.

Deşi este o cauzalitate care nu se vede nemijlocit, ca cea dintre preţul leului şi rata la bancă, cercetarea şi educaţia produc bogăţie în măsură mai mare şi mai ales mai durabilă decât orice altă activitate. Ţări ca Finlanda ori Coreea de sud au făcut spectaculosul salt spre prosperitate prin educaţei şi cercetare, fără imperii coloniale şi exploatarea omului de către om, cum ne mai place să le reproşăm ţărilor avansate, de-acolo, din fundul gropii noastre.

Cu cercetarea ştiinţifică nefinanţată, parazitată clientelar şi mâncată structural de impostură avem toate şansele să ne consolidăm şi pentru generaţiile viitoare destinul de popor de sclavi, trudind necalificat în străinătate ori muncind ieftin în ţară pentru firme străine.

Despre asta se vorbeşte de fapt în articolul din „Nature”, larg reprodus

mai la vale:

 „În aprilie 2013, sute de oameni de ştiinţă au ieșit în stradă în semn de protest, și mai mult de 900 au semnat o petiție adresată premierului Victor Ponta, cerând restaurarea bugetului și controlului calității în cercetare. Întregul Consiliu National de Cercetare, principala agenție de finanțare a cercetării din România, a demisionat în semn de protest.

 Cu nici un compromis din partea guvernului și scaunele consiliului încă neocupate, știința românească este în derivă. Oamenii de ştiinţă se resemnează acum să rămână cu capul deasupra apei, în speranța că aceasta se va retrage cândva.

Mulți dintre cei mai buni cercetători din România au plecat în timpul haosului politic care a urmat căderii comunismului în 1989. Dar, în 2011, Guvernul a adoptat o lege concepută să promoveze standarde în educație și știință. Ministrul Cercetării și Educației, Daniel Funeriu, a dotat legea cu norme și reglementări menite a pătrunde prin rețelelor locale de putere, asigurând ca finanțarea și pozițiile academice să meargă la cei mai buni oameni – de exemplu impunând ca cererile de grant-uri de cercetare să fie supervizate de experți străini și instituind exigenţe minime de calificare pentru candidați. În același timp, bugetul de cercetare a fost mărit cu aproape 50%.

Dar guvernul a căzut anul trecut. Au urmat inversări de reforme; mulți oameni de știință dau vina pe Ecaterina Andronescu, succesoarea lui Funeriu.

Andronescu, care a preluat postul în iulie anul trecut, este un personaj puternic în politica academică românească. Ea a fost ministrul cercetării şi educației în două guverne anterioare și rector al Universităţii Politehnice din București, până când a demisionat în conformitate cu normele introduse de Funeriu privind conflictul de interese. Legea interzicea rectorilor de a fi politicieni, în încercarea de a opri cadrele didactice să se folosească de pozițiile lor politice pentru a-şi ajuta acoliții.

Andronescu a pierdut postul ministerial după noile alegeri din decembrie anul trecut, dar în ultimele sale zile de mandat, a revizuit reglementările Funeriu, folosind trei instrumente legale – inclusiv o “ordonanță de urgență”, sau decret, a cărei justificare, a declarat ea, a fost o nevoia de a face standardele accesibile mai multor persoane. Acest decret este în prezent discutat în Parlament. Acțiunile lui Andronescu au anulat garanțiile împotriva conflictelor de interese și nepotismului. Andronescu nu a răspuns revistei „Nature” cu vreun comentariu cu privire la aceste probleme, în termen util pentru publicare.

În conformitate cu cele mai recente norme, rectorii universitari pot fi din nou membri ai parlamentului, iar cadrele universitare cu vârste superioare celei de pensionare de 65 de ani, inclusiv Andronescu, pot deține funcții de conducere în universități – situaţie interzisă anterior pentru a împiedica rămânerea la putere pentru prea mult timp. Funeriu limitase cadrele didactice la conducerea a opt doctoranzi concomitent – pentru a împiedica acei profesori cu putere să domine formarea urmatoarei generaţii – dar restricția a fost acum ridicată. Nici cererile de granturi nu mai au nevoie de verificare de către oamenii de stiinta din afara României.

În plus, Andronescu a eliminat cerința ca profesorii universitari să treacă un examen special și a slăbit criteriile minime ale lui Funeriu pentru ocuprea unui post academic. Criticii acuză noile criterii ca fiind prea slabe, afirmând că acestea sunt deformate în unumite domenii – în biologie, de exemplu, accentul este pus pe publicarea de cărți, mai degrabă decât pe articole ştiinţifice peer-reviewed. Aceste criterii relaxate au fost aplicate în acest an în numirea a 1300 de cadre universitare, ca parte a primului concurs din România pentru posturi academice din 2009.

Andronescu, care rămâne un membru al parlamentului, este acum șeful Comitetului pentru Educație a Senatului și conduce şi senatul universitar al Politehnicii. Ea a declarat revistei „Nature” că responsabilitatea pentru elaborarea de criterii minime pentru numirile academice revine Consiliului Național Român de Atestare a Titlurilor Universitare. Criteriile devin apoi oficiale prin ordin ministerial.

La sfarsitul anului trecut, Andronescu a fost implicată şi în alte controverse, ca urmare a acuzațiilor de plagiat și de încălcarea drepturilor de autor în publicaţiile ei ştiinţifice.
Succesorul ei ministerial, Mihnea Costoiu, a declarat revistei „Nature” că toate procedurile pentru numirile academice au fost urmate în mod corect în campania de angajări din acest an. El a adăugat că afirmațiile după care standardele pentru a deveni profesor universitar au fost coborâte au fost “fie o interpretare eronată, fie o presupunere neinformată” din partea “inițiatorilor acestei teorii “.

În aprilie, Costoiu făcut drastice reduceri retroactive la bugetul de cercetare de bază, practic înjumătățind valoarea granturilor acordate în 2011, care erau deja în curs de desfășurare, îngheţând şi următoarea rundă de granturi deja evaluate. El a lansat, de asemenea, un nou concurs de granturi, pentru colaborări între cercetare și industrie, cu reguli mai relaxate. Costoiu spune că intenționează ca granturile în desfasurare să-şi primească banii în următorii ani.”

Anunțuri

Multumesc pentru postare, like sau follow.

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Cele mai bine evaluate

Follow Esti crestin? on WordPress.com
Daniel Vla - Ortodoxie, Țară, Românism

Creștinism ortodox, națiune, sfinți, eroism, istorie...

B a r z i l a i - e n - D a n

Un Barzilai izvorât din Dan - O anagramare pentru Daniel Branzai

CE-I CU NOI? – un blog educativ despre comportamentul uman

EDUCATIE, COMPORTAMENT UMAN, SANATATE, CINE CONDUCE LUMEA, POLITICA, SOCIETATE

Îndulciri cu dor

"Doamne, dă-mi şi mie să mă îndulcesc cu dorul Tău, aprinde dorul acesta în mine. Schimbă-mă, Doamne, uite cum sunt, schimbă-mă cu dragostea Ta“ ( monahia Siluana Vlad )

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Esti crestin?

“Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii”

INFERNUL

LASATI ORICE SERANTA, VOI, CEI CE INTRATI AICI !

Mediocrul adevarat

Cum trăim...

INFERNUL

Lasati orice speranta, voi, cei ce intrati aici !

Daniela-Iulia's Weblog

Bucurati-va pururea. Rugati-va neincetat. Dati multumire pentru toate

Viaţa la ţară

Viaţa la ţară

Reflecții creștine

Andrei Pătrîncă

Franchezza

un blog sincer

Ascultarea Credintei

"Iar Aceluia care poate să vă întărească, după Evanghelia mea şi propovăduirea lui Isus Cristos, - potrivit cu descoperirea tainei, care a fost ţinută ascunsă timp de veacuri, ... a fost adusă la cunoştinţa tuturor Neamurilor, ca să asculte de credinţă..."

ciumacenco

o poziţie reală

%d blogeri au apreciat asta: